A început bătălia pentru colonizarea Lunii
0 (0)


Chinezii şi firicelul de bumbac

Impactul mediatic al noii misiuni spaţiale chi­neze Chang’e 4 a făcut ca bătrâna Lună să revină în mod spectaculos în atenţia pu­blicului. Pentru prima dată, omenirea a avut prilejul să asiste la explorarea părţii întunecate a Lunii şi să afle ce se întâmplă, de pildă, dacă încerci să cultivi aici plante aduse de pe pământ. Redeşteptarea interesului pentru Lună nu se datorează însă numai misiunii chineze Chang’e 4, ci şi ambiţiilor, tot mai făţiş exprimate de principalele agenţii spaţiale ale lumii, pre­cum NASA, ESA şi Ros­cos­mos, vizând construirea unui amplasament permanent pe sa­telitul natural al Terrei şi even­tuala sa colonizare.

Ce vor chinezii să facă pe Lună

Ambiţiosul program de ex­plorare lunară Chang’e şi-a pri­mit numele de la zeiţa chi­neză a Lunii. El a fost gândit să se desfăşoare în trei mari etape. Prima etapă a presupus amplasarea pe orbita circumlunară a unei son­de simple – obiectiv atins de Chang’e 1 în 2007 şi de Chang’e 2 în 2010. Al doilea mare obiectiv, care a fost acum şi el atins (de misiunile Chang’e 3, în 2013 şi Chang’e 4, în ianuarie 2019), a fost aselenizarea unei sonde şi a unui rover spaţial. În cea de-a treia etapă, chi­ne­zii îşi propun, cu aju­torul misiunilor Chang’e 5 şi Chang’e 6, să trimită pe pământ mostre lunare. Care este însă scopul final al acestor demersuri extrem de complexe şi de costisitoare? Ei bine, chinezii îşi doresc, nici mai mult, nici mai puţin decât trimiterea pe termen lung a unui echipaj uman pe Lună. Miza fundamentală a programului Chang’e este, aşadar, aceea de a de­termina dacă regiunea îndeplineşte sau nu criteriile pentru stabilirea unei colonii sau baze umane pe satelitul Pământului, obiectiv ce se doreşte a fi atins în preajma anului 2036.

Partea întunecată a Lunii, pentru prima dată în lumina reflectoarelor

Unul dintre cele mai mediatizate succese ale programului chinez de explorare lunară s-a produs chiar în primele zile ale acesui an. Sonda Chang’e 4, lansată în 7 decembrie 2018, din regiunea cen­trală Sichuan, a reuşit să aselenizeze pe 3 ianuarie, cu succes, pe faţa ascunsă a Lunii, moment ce a marcat o premieră absolută. Chang’e 4 a aselenizat în Bazinul Aitken, din Polul Sud al Lunii, o regiune vastă cu un diametru de aproximativ 2.500 de kilo­metri şi o adâncime de 13 kilo­metri, cu scopul de a studia mediul lunar, radiaţia cosmică şi interacţiunile dintre vântul solar şi suprafaţa Lunii. Zona a fost considerată ca pre­zentând interes întrucât are o cantitate mare de apă îngheţată, rămasă aici fiindcă a fost ferită de radiaţiile solare care ar fi dezintegrat-o. În timpul primei zile lunare, sonda şi roverul selenar (botezat Yutu 2 sau Iepurele de Jad 2 – după ani­ma­lul de companie al zeiţei chineze a Lunii – şi dotat, între altele, cu o cameră panoramică, un radar ca­pabil să penetreze solul, un spectrometru în infra­roşu şi un instrument pentru analiza undelor seis­mice) s-au fotografiat reciproc, iar camera instalată în vârful sondei a realizat în premieră fotografii pa­noramice ale feţei în­tu­ne­cate a Lunii. Emisfera se­lenară invi­zibilă de pe Terra nu mai fusese foto­gra­fiată şi car­to­grafiată decât cu aju­torul sondelor spaţiale, prima fiind son­da sovie­tică Luna 3, în 1959.

Cartofi, rapiţă şi bumbac

 Misiunea Chang’e 4 nu s-a redus însă la stu­die­rea geologiei locale, chi­nezii propunân­du-şi să efectueze un mic, dar spec­taculos experiment, în cadrul căruia să testeze efectele gra­vitaţiei reduse a Lu­nii şi ale radiaţiilor solare prezente aici asupra insectelor şi plan­te­lor. Ex­pe­ri­mentul, numit “mini­biosfera lunară”, a fost selecţionat din­tre cele 257 de su­gestii făcute, în 2016, de mai mulţi studenţi chinezi. El a fost conceput de nu mai puţin de 28 de uni­ver­si­tăţi chineze, în frunte cu facultatea din Chong­qing, şi s-a desfăşurat într-un mic con­tainer si­gilat. În recipient au fost intro­duse se­minţe de bumbac, rapiţă, cartof, ara­bidopsis (o micuţă plantă erbacee), ouă de musculiţe de oţet şi drojdie, cer­cetătorii sperând ca toate acestea îm­preună să stabi­lească un ecosistem sim­plu pe suprafaţa Lunii.
De ce au ales însă oamenii de ştiinţă plan­te precum cartofii şi arabidopsis? Po­trivit lui Liu Hanlong, director al experi­mentului şi vicepreşedinte al Universităţii Chongqing, perioada de creştere a arabi­dop­sis-ului este scurtă, planta fiind astfel extrem de convenabil de observat. “Iar cartofii ar putea deveni o sursă im­portantă de hrană pentru viitorii călători spaţiali… Expe­ri­mentul nostru ne-ar putea ajuta să acu­mu­lăm suficiente cunoştinţe pentru a construi o bază lunară şi o colonie pe ter­men lung pe Lună”, a adău­gat cercetorul chinez.

O imagine care a făcut istorie: bumbacul încolţit pe Lună

 Experimentul a debutat pe 3 ianuarie 2019, la doar câteva ore după aselenizare, când temperatura recipientului cu plante a fost ajustată la 24 de grade Celsius şi seminţele au fost udate. La mijlocul lunii ianuarie, au apărut primele informaţii privind încolţirea seminţelor de bumbac, însoţite şi de o fotografie, care a făcut înconjurul lumii. La foarte scurt timp după aceea, opinia publică a aflat însă că experimentului i s-a pus capăt la doar 212 ore de la debutul său. Explicaţia? Temperatura exterioară scă­zuse la minus 53 de grade Celsius, ca urmare a pogorârii nopţii lunare, astfel încât în interiorul cilindrului nu se mai putea menţine o temperatură optimă, apropiată de 24 de grade. Deşi, din punctul de vedere al creării unei biosfere, experimentul nu s-a soldat cu un succes, el a folosit, potrivit deca­nului Institutului de Tehnologie Avansată a Uni­versităţii din Chongqing, la obţinerea “unei uriaşe cantităţi de informaţii valoroase”. La rândul său, Charles Cockell, astrobiolog în cadrul Universităţii din Edinburgh, a apreciat că experimentul realizat de chinezi pe Lună reprezintă “prima demonstraţie tehnică a faptului că putem creşte plante pe un alt corp planetar”. “Pentru viitoarele tentative de explorare spaţială cu echipaj uman, vrem să fim capabili să proiectăm sisteme de menţinere a vieţii. (…). Acesta este un pas semnificativ în construirea unor asemenea sisteme. El ar putea totodată să deschidă calea trimiterii unui sistem automatizat de menţinere a vieţii pe Lună, care să se activeze înainte de sosirea oamenilor”, a adăgat el.

În ceea ce priveşte organismele deja aduse pe suprafaţa Lunii, cercetătorii asigură că acestea se vor descompune treptat în recipientul creat special pentru acest experiment şi nu vor crea pagube mediului selenar.

Nopţile lunare, mai reci decât se credea

Îndată ce a venit noaptea lunară, care durează două săptămâni, sonda chineză a intrat în hibernare. Pentru a rezista la frig, aparatul a avut la dispoziţie doar o alimentare minimă cu energie, prin inter­mediul unui generator. Chang’e 4 a redevenit activ odată cu apariţia primelor raze de Soare, care au trezit la viaţă şi roverul spaţial Yutu 2, aflat la doar 18 metri distanţă de sondă. Verificând temperaturile înregistrate de sonda chineză în prima noapte petrecută pe partea nevăzută a Lunii, cercetătorii au constatat că acestea au fost mai mici decât se aşteptau, ele scăzând până la -190 de grade Celsius şi fiind mai mici faţă de cele înregistrate de mi­siunile americane pe partea văzută a satelitului nostru natural. “Dife­renţa este probabil din cauza com­poziţiei solului dintre cele două părţi ale Lunii”, a apreciat Zhang He, director executiv al misiunii Chang’e 4.

Noua cursă spaţială

SUA intră în competiţia pentru Lună

Deşi, vreme de zeci de ani, comunitatea ştiinţifică interna­ţio­nală nu mai părea să acor­de o prea mare atenţie Lu­nii, ea părând mai degrabă tentată de o eventuală co­lonizare a planetei Marte, interesul pentru satelitul natural al Pământului s-a redeşteptat subit. Acest lucru s-a întâmplat, pe de-o parte, datorită pro­gra­­mului spaţial chinez de­scris mai sus, dar şi după descoperirea faptului că pe Lună ar putea exista ghea­ţă. În 2004, preşe­dintele american George W. Bush a cerut creionarea unui plan pentru trimiterea pe Lună a unei noi misiuni cu echipaj uman, până în anul 2020. Programul a fost ulterior anulat, iar admi­nis­traţia Barack Oba­ma şi-a concentrat mai degrabă atenţia – şi fondurile – asupra Staţiei Spaţiale Inter­naţionale şi a unor programe vizând planeta Marte şi o serie de asteroizi. Actualmente, “Administraţia Donald Trump” îşi doreşte dezvoltarea unei staţii orbitale selenare, numite Lunar Orbital Platform-Gateway. În proiectul de buget pentru 2019, NASA a solicitat fonduri pentru pregătirea lansării, în 2022, a primului element al noii staţii spaţiale, care ar putea fi gata după alte două lansări, până în anul 2025. Staţia Lunar Orbital Platform-Gateway, similară din punctul de vedere al conceptului cu Staţia Spaţială Internaţională (dar mult mai mică decât aceasta), ar urma să fie dotată cu instrumente ştiinţifice de ultimă generaţie şi să faciliteze deru­larea de experimente ştiinţifice în multiple domenii, de la astrofizică, fizică şi chimie, la biologie şi la psihologie umană. Platforma orbitală selenară va fi de asemenea dotată cu instrumente pentru derularea unor observaţii asupra Pământului şi Soarelui.

Mai ambiţioşi decât Donald Trump s-au arătat însă reprezentanţii mai multor companii americane, care plănuiesc crearea unor colonii selenare. Pro­iecte în acest sens au creionat, de pildă, Elon Musk, fondatorul “SpaceX”, dar şi miliardarul american Jeff Bezos, fondatorul “Amazon” şi “Blue Origin”. Prima organizaţie privată din lume care a primit însă autorizaţia de a trimite o misiune către Lună a fost Moon Express, în 2016. Compania, înfiinţată de miliardarul Naveen Jain, cercetătorul IT Barney Pell şi omul de ştiinţă Bob Richards, ar putea de­ve­ni a patra entitate din istorie care va aseleniza, după SUA, China şi Rusia.

Planurile Rusiei se împletesc cu ale Chinei

În anul 2016, Rusia şi-a propus să finalizeze construirea unei colonii umane pe Lună, până în anul 2030. La început, baza selenară ar urma să fie ocupată de numai pa­tru per­soane, numărul oa­menilor putând să crească apoi treptat, până la cel mult 12. Până atunci, pre­şedintele rus Vladimir Pu­tin a vorbit despre pla­nurile imediate ale ţării sale, privind o studiere mai aprofundată a su­pra­feţei lunare, spre deose­bire de cea desfăşurată în perioada sovietică. “Spe­cialiştii noştri vor încerca ase­le­ni­zarea pe polii lu­nari, deoarece avem mo­tive să credem că acolo există apă. În aceste zone se poa­te face şi alt­ceva: de acolo pu­tem lansa mi­siuni spaţiale pen­tru explorarea al­tor planete”, a declarat Vladimir Putin, în cadrul unui interviu a­cor­dat anul trecut.

Date fiind bu­nele relaţii ruso-chineze, la în­cepu­tul anului 2018, agenţia spa­ţială rusă Ros­cos­mos şi Admi­nis­traţia Spaţială Na­­ţională din Chi­na (CNSA) au sem­nat un acord de cooperare în explorarea Lunii şi a Spa­ţiului. Cu un an înainte, cele două agenţii sem­na­seră şi un pro­gram de cooperare în privinţa explo­rării spaţiale, pentru perioada 2018-2022. Pro­gra­mul de coo­pe­rare are şase componente, care se re­feră la explo­rarea Lunii, ştiinţa şi tehnologia refe­ritoare la spa­ţiu, sateliţi, componente şi mate­riale, urmărirea de la distanţă şi resturile spaţiale.

Europenii vor o bază lunară construită cu ajutorul imprimantelor 3D

Ambiţii mari au şi reprezentanţii Agenţiei Spa­ţiale Europene (ESA), care consideră Luna o po­tenţială escală în drumul spre Marte şi care apre­ciază că o colonizare a satelitului natural al Terrei va deveni posibilă în următoarele două de­cenii. Pla­nurile ESA prevăd ca, din 2020, să fie trimişi pe Lu­nă o serie de roboţi care să demareze construcţia fa­cilităţilor unei baze lunare. Mate­rialele de cons­trucţie ar urma să fie realizate din solul lunar ames­tecat cu o serie de compuşi, mix­tura respectivă fiind trecută printr-o uriaşă impri­mantă 3D. Baza lunară, odată construită, va găzdui şi primii oameni care vor instala restul echipa­mentelor. Potrivit esti­mă­rilor ESA, prima bază lunară ar putea fi func­ţională până în 2030.

Autor

 


Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.
Descoperă și România Misterioasă, Misterele României.
Ramâi uimit cu Știri pe Turte, cele mai ciudate noutăți.
Index articole Terra Misterioasă



Lasă un comentariu
Votează articolul!
[Total: 0 Average: 0]
(Visited 6 times, 1 visits today)
Dacă ți-a plăcut articolul ne poți urmări pe Facebook, pentru alte noutăți.