Cele mai mari crize economice din istorie
5 (1)

Cele mai mari crize economice din istorie

O criză economică exprimă momentul dificil în care se află la un moment dat activitatea economică. Aceasta reprezintă o perturbare de amploare care apare brusc în defășurarea activității economice și, totodată, inversarea tendințelor ascendente prin tendințe descendente. Criza economică apare doar când economia unei țări sau economiile mai multor state se prăbușesc sub povara unei crize financiare acute.

Criza financiară se concretizează prin încetinirea, stagnarea sau scăderea activităţilor de natură economică și se manifestă ca un dezechilibru la nivel macroeconomic. Această criză se exprimă prin creșterea stocurilor de produse nevândute și prin scăderea producției, prin diminuarea prețurilor, prin șomaj, dar și prin scăderea cursurilor bursiere. În timpul unei crize economice apar dezechilibre și între cerere şi ofertă, între gradul de folosire a factorilor de producţie şi gradul de ocupare a forţei de muncă și între nivelul preţurilor şi puterea de cumpărare.

Care sunt etapele unei crize economice

Orice regiune, orice țară sau chiar întreaga lume poate fi afectată de o criză economică. Așa cum aminteam anterior, de-a lungul istoriei moderne, au avut loc mai multe crize, în diferite perioade de dezvoltare economică. Mai mult decât atât, foarte probabil, vor mai exista și altele în viitor dacă ne gândim că ele sunt efectul mai multor probleme declanșatoare.

Aspectele legate de o criză economică diferă de la o țară la alta, însă anumite trăsături specifice sunt comune, iar aici ne referim mai ales la scăderea prețurilor, dezechilibrul ivit în toate ramurile de stat și la aspectul psihologic negativ pe care îl are asupra populației.

Etapele unei crize economice variază. Astfel, putem avea un șoc puternic la început, după care urmează o așa-numită fază de „platou” și, în final, o recesiune gravă. Există, însă, și crize care debutează mai lent, nu par atât de grave și, din rațiuni politice, economice și sociale ajung să se acutizeze atât de mult încât economia nu își mai poate reveni suib nici o formă.

Cele mai mari crize financiare din istorie

Principalele piețe financiare din lume au trecut în primăvara acestui an printr-o serie de tulburări masive, care au fost provocate într-o mare măsură de două dintre cele mai mari trei falimente bancare din istoria SUA. În același timp, renumita bancă elvețiană Credit Suisse a fost cumpărată în regim de urgență de rivalul UBS Group AG, într-o operațiune de fuziune concepută de autoritățile de reglementare din Elveția.

Temerile de contagiune bancară sunt și la această oră destul de mari, iar investitorii de pretutindeni sunt îngrijoraţi de faptul că economiile globale ar ptuea avea de suferit în cazul în care efectele ratelor mai mari ale dobânzilor vor afecta şi mai mulți creditori. În continuare prezentăm unele dintre cele mai mari crize financiare din istorie:

Cele mai mari crize economice din istorie
Business graph with arrows tending downwards

Hiperinflația din Germania

Din cauza epuizării rezervei de aur, prețurile bunurilor și serviciilor au crescut rapid, iar banca centrală a tipărit noi bancnote. În 1914, rata de schimb între marcă și dolar era de 4 la 1, iar în 1923 aceasta ajunsese la un miliard la 1, aflăm de pe site-ul CPA Canada. Prin Tratatul de la Versailles, Germania a fost obligată la plata unor rate, a unor despăgubiri de război în valoare de 132 miliarde de mărci-aur. Situația avea să se calmeze la sfârșitul anului 1923, atunci când a avut loc reforma monetară prin introducerea „Rentenmark” (marca ratei dobânzii). Mulți istorici sunt de părere că acești ani de hiperinflație l-au ajutat pe Adolf Hitler să ajungă la putere, acesta speculând nemulțumirea poporului german la adresa țărilor care au obligat Germania să plătească despăgubiri uriașe.

Marea criză interbelică

A fost perioada crizei lumii capitaliste cauzată de supraproducție și s-a caracterizat printr-o scădere dramatică a activității economice la nivel mondial. Prăbușirea afacerilor de pe Wall Street ar fi fost cauza izbucnirii marii crize în 1929, iar guvernul american și deciziile sale pripite ar fi acutizat-o. Criza economică a avut efecte devastatoare, atât în țările puternic industrializate, cât și în cele mai puțin dezvoltate, ale căror economii depindeau în cea mai mare măsură de exporturile dematerii prime. Ratele șomajului au fost uriașe în acea perioadă. Spre exemplu, în 1933, doar în SUA, aceasta era de 25%. În toată lumea, marea criză economică a făcut ravagii și a determinat o uriașă foamete. Zonele rurale au suferit de pe urma scăderii prețurilor la mărfurile agricole cu 40-60%. În majoritatea țărilor au fost concepute programe de refacere, iar cele mai multe au trecut prin diferite transformări politice.

Criza petrolului

Criza petrolului s-a declanșat în octombrie1973, atunci când OAPEC (Organizația Țărilor Arabe Exportatoare de Petrol – țările arabe din OPEC plus Egipt și Siria) au decis să declare embargo pe petrol, refuzând să mai exporte către SUA și alte țări dezvoltate – mai ales Olanda – ca răspuns la trimiterea de armament în Israel în timpul celui de-al patrulea război dintre arabi și israeliți. Era pentru prima dată când o resursă naturală era folosită pe post de armă, iar ca urmare a embargoului, prețul petrolului a urcat extrem de repede de la 3 dolari la 12 dolari/baril, ceea ce era sinonim cu o creștere de 300%. Țările importatoare au fost serios afectate, această criză venind după ce economia mondială suferise ani la rândul de pe urma denunțării acordului de la Bretton Woods (n.n. – conferință internațională cu temă monetară și financiară). Criza s-a întins până în 1974.

Criza de economii şi împrumuturi din SUA

Peste 1.000 de instituţii de economii şi împrumut (S&L) din SUA au fost distruse în timpul crizei care s-a întins de-a lungul anilor ʼ80, ceea ce a dus la costuri de până la 124 de miliarde de dolari pentru contribuabili, potrivit agenției de presă Reuters. Criza a avut rădăcini în împrumuturile imobiliare vulnerabile şi comerciale acordate de S&L, după ce SUA au eliminat plafoanele ratei dobânzilor la împrumuturile şi depozitele lor, ceea ce le-a permis să-şi asume mai multe riscuri.

Criza obligaţiunilor „junk”

După aproape un deceniu de creştere puternică, piaţa obligaţiunilor „junk (nerecomandate pentru investiţii) a scăzut la sfârşitul anilor ʼ80, în urma unei serii de majorări a ratei dobânzii de către Rezerva Federală. Michael Milken a ajutat la popularizarea instrumentului financiar, iar mulţi l-au folosit ca o modalitate de finanţare a achiziţiilor cu efect de levier financir (tranzacții în marjă). Oferta a depăşit, însă, cererea în cele din urmă, iar piaţa s-a redus. Milken a fost acuzat de fraudă ilegalităţi cu instrumente financiare. El a plătit o amendă de 200 de milioane de dolari şi a ispăşit o pedeapsă de 22 de luni de închisoare.

Criza peso-ului mexican

Într-o măsură surprinzătoare, Mexicul şi-a devalorizat moneda, peso, în 1994, după ce deficitul de cont curent al ţării a crescut, iar rezervele sale internaţionale au scăzut. Ţara a ajuns să obţină sprijin financiar extern din partea Fondului Monetar Internaţional şi un ajutor de 50 de miliarde de dolari din partea SUA.

Criza valutară asiatică

O ieşire masivă de capital din economiile asiatice la mijlocul şi sfârşitul anilor ʼ90 a pus presiune asupra monedelor din regiune, necesitând sprijin guvernamental. Criza a debutat în Thailanda, iar autorităţile de acolo au fost nevoite să devalorizeze bahtul thailandez după luni în care au încercat să apere corelarea monedei cu dolarul, ceea ce a făcut să-și epuizeze rezervele valutare. Criza s-a extins rapid și pe alte pieţe din Asia, inclusiv Indonezia, Coreea de Sud şi Malaezia. Organismele globale, inclusiv Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, au intervinit cu pachete de salvare în valoare de peste 100 de miliarde de dolari pentru ţările afectate.

Criza fondului american LTCM

În 1998, fondul speculativ american LTCM (Long Tterm Capital Management) a pierdut peste 4 miliarde de dolari într-un interval de câteva luni în urma crizei asiatice şi, ulterior, a unei crize financiare din Rusia. Fondul a avut o expunere uriaşă la obligaţiunile guvernamentale ruseşti şi a suferit pierderi majore după ce Rusia a intrat în incapacitate de plată a datoriilor şi şi-a devalorizat moneda. Banca Rezervei Federale din New York a ajutat la intermediarea unui ajutor privat de 3,5 miliarde de pentru LTCM, iar Rezerva Federală a redus ratele dobânzilor de trei ori în lunile care au urmat.

Criza globală din 2008

Cea mai mare criză financiară de la marea criză economică din 1929-1939 a avut rădăcinile în împrumuturile riscante acordate debitorilor vulnerabili, care au început să-şi piardă din valoare după ce băncile centrale au majorat ratele dobânzilor în perioada premergătoare crizei. Multe companii au ocupat poziții importante în obligațiuni ipotecare cu efect de levier ridicat, care au proliferat în anii precedenți. Criza a dus la prăbuşirea unor giganţi de pe Wall Street, precum Bear Stearns şi Lehman Brothers, care dețineau poziții importante în titluri ipotecare. De asemenea, dezastrul a cuprins și gigantul din domeniul asigurărilor American International Group, care a avut nevoie de un plan de salvare de 180 de miliarde de dolari. Guvernul american a închis Washington Mutual, în ceea ce avea să fie cel mai mare faliment din istoria unei bănci americane. „Marea Recesiune” care a rezultat a fost cea mai gravă criză economică din ultimii 70 de ani.

Criza europeană a datoriilor

Provocată de criza financiară din 2008, creşterea puternică a datoriilor în unele dintre marile economii europene a dus la o pierdere a încrederii în afacerile din regiune. Grecia a fost una dintre cele mai afectate deoarece industriile sale primare, și anume transportul maritim și turismul, erau sensibile din punct de vedere economic. A fost prima țară care a fost salvată de alte economii din zona Euro. Portugalia, Irlanda și Cipru au fost, de asemenea, salvate de la intrarea în incapacitate de plată, iar șomajul a crescut, în special în țările riverane Mării Mediterane.

Lasă un comentariu
Votează articolul!
[Total: 1 Average: 5]
(Visited 21 times, 1 visits today)