Istoria pâinii feliate
4 (1)

Istoria pâinii feliate

Istoria pâinii feliate. Viata moderna pe care o ducem e, in general, confortabila. Multe lucruri ne fac existenta usoara, iar printre acestea se afla painea gata feliata. Pare o nimica toata, dar intrebati o mama care trebuie sa pregateasca micul dejun pentru copii si sot sau care trebuie sa faca sandvisurile pentru pachetul copiilor, la scoala, cat timp i-ar lua doar feliatul painii.

Nu intotdeauna insa a fost la fel de simplu. Te si intrebi cum de le-a luat oamenilor mai bine de 2.000 de ani sa “inventeze” asa ceva.

Cel care a venit cu ideea painii feliate a fost Otto Frederick Rohwedder, un oftalmolog american devenit bijutier, arata Amusing Planet.

Stand mult in preajma femeilor care veneau sa-i viziteze magazinele de bijuterii, Otto, din St. Joseph, Missouri, a auzit mai multe discutii intre acestea. Multe se plangeau ca painea se taie greu, uneori se rupe, ca e o activitate care le mananca timpul.

In 1912, Rohwedder avea deja gata prototipul unei masini de feliat paine. Nu se decisese insa legat de cat de subtiri sa fie feliile. A realizat un chestionar pe care l-a publicat in mai multe gazete. In cateva luni, peste 30.000 de gospodine ii raspunsesera deja.

Patru ani mai tarziu, Rohwedder a vandut afacerea cu bijuterii pentru a se concentra pe noul business. A avut insa ghinion. Un incendiu izbucnit din senin i-a distrus prototipul. Mii de ore de munca s-au dus pe apa Sambetei.

Istoria pâinii feliate

Un succes rasunator. Americanii mancau mai multa paine decat oricand

A luat-o de la capat, dar abia in 1928 masinaria era gata. Nu doar ca felia painea, dar o si ambala. A cucerit piata instantaneu. Americanii mancau mai multa paine decat oricand.

In cinci ani, aproape fiecare brutarie care se respecta avea o masina de feliat. 80% din painea comercializata in SUA era feliata.

Peste ani, in 1943, in plin razboi mondial, America, la fel ca mai toate tarile, incerca sa-si conserve resursele. S-a creat War Food Administration tocmai in acest scop, pentru a supraveghea productia si distributia de alimente. Principalul scop era prevenirea irosirii mancarii. Claude R. Wickard, cel care conducea aceasta administratie, a venit cu ideea de a interzice painea feliata, convins fiind ca aceasta facea americanul de rand sa manance prea mult.

In aceeasi vreme, in Marea Britanie se declansase o campanie prin care cetatenii erau incurajati sa manance mai putina paine. Britanicii erau sfatuiti de stat sa manance incet si doar atunci cand erau chiar foarte infometati. In plus, li se interzicea sa dea de mancare cainilor vagabonzi.

Claude R. Wickard a tras cu ochiul la britanici, dar nu le putea spune americanilor sa-si rationalizeze painea, asa ca pur si simplu a interzis painea feliata. Masura a intrat in vigoare in 18 ianuarie 1943, dar nu a ramas mult in picioare. Oamenii au protestat, America nu mai putea sa-si imagineze traiul de zi cu zi in absenta painii feliate. Se faceau plangeri peste tot. Gospodinele erau cele mai revoltate, pentru ca familia trebuia sa manance si in vreme de razboi.

“As vrea sa stiti cat e de importanta painea feliata pentru moralul si binele unei familii. Sotul meu si copiii sunt intr-o mare graba dimineata. Fara paine feliata trebuie sa tai cate doua felii de fiecare, adica 10.

Pentru pranz trebuie sa tai cel putin 20 de felii, pentru sandvisuri. Abia apoi imi tai si mie paine, pentru a mi-o praji. 22 de felii de paine care trebuie taiate cat mai repede. Nu arata deloc apetisant, asa cum sunt cele de la brutarie, se si rup” – asa arata plangerea unei gospodine din SUA, dupa ce painea feliata a fost interzisa.

In final, la 8 martie 1943 interdictia a fost ridicata. Autoritatile au transmis ca “economiile nu au fost asa de mari cum se asteptau”, prin urmare masura nu-si mai avea rostul.

Lasă un comentariu
Votează articolul!
[Total: 1 Average: 4]
(Visited 14 times, 1 visits today)