Relații istorice acceptate susțin că Cleopatra, ultimul faraon activ al Egiptului antic, s-a sinucis. Cleopatra a preluat tronul Egiptului după dispariția lui Alexandru cel Mare în perioada elenistică, dar confruntată cu capturarea și umilirea din partea lui Octavian după bătălia de la Actium, s-a înregistrat că a ținut un șarpe pe trup și i-a permis să o muște, ucigând-o cu veninul său otrăvitor. Amintirile din viața Cleopatrei au dispărut pe măsură ce monumentele și palatele au căzut în ruine de-a lungul mileniilor. Dar întrebarea rămâne încă: s-a sinucis cu adevărat sau a fost ceva mai sinistru implicat?
De la un conducător puternic la o moarte tragică: viața și moartea Cleopatrei
Născută în anul 69 î.Hr., Cleopatra a trăit și a pierit în Alexandria. Originară din dinastia greacă macedoneană, descendența ei a domnit peste Egipt timp de peste trei secole. Cleopatra a primit o educație cuprinzătoare. Vorbește fluent șapte limbi, a excelat în politică, literatură și filozofie. Intelectul ei ascuțit și mintea ei perspicace au fost esențiale în abilitățile sale strategice și abilitățile diplomatice și chiar a fost descrisă ca fiind unul dintre marii intelectuali ai epocii sale.
Deși nu există nicio istorie de sinucidere în familia Cleopatrei, a existat multă violență și crimă. Natura înflăcărată și cu voință puternică a Cleopatrei ridică îndoieli cu privire la povestea predării ei și a luării propriei vieți. Tenacitatea și determinarea ei aruncă o umbră de incertitudine asupra noțiunii de moarte prin mijloace auto-implicate.
Moștenind tronul la doar 18 ani, Cleopatra s-a căsătorit cu fratele ei de zece ani, Ptolemeu al XIII-lea. Dar, în ciuda planurilor ca ei să conducă ca monarhi comune, Cleopatra nu avea intenția de a împărți puterea cu fratele ei mai mic. La scurt timp după aceea, Ptolemeu al XIII-lea a avut un sfârșit prematur, o soartă care a avut și unii dintre ceilalți frați ai Cleopatrei. Mulți indică implicarea ei în moartea a doi din cinci frați, ceea ce arată natura nemiloasă a Cleopatrei condusă de căutarea ei către putere.
De teamă de acuzații de crimă, Cleopatra a căutat alianțe cu Imperiul Roman. Istoria povestește aventura ei pasională cu Iulius Caesar, care a dus la nașterea unui fiu. Cleopatra se temea că va fi acuzată de un complot de crimă, așa că a început să curteze puterile Imperiului Roman. După cum este scris, ea a fost o iubită a lui Iulius Caesar și i-a născut un fiu. Cu toate acestea, după asasinarea lui Cezar din 44 î.Hr., ea s-a aliniat cu Marc Antoniu, care și-a asumat controlul în timpul vidului de putere, opunându-se moștenitorului legal al lui Cezar, Gaius Julius Caesar Octavianus (Octavian).
Relatările istorice indică faptul că, în urma înfrângerii lor în bătălia de la Actium împotriva forțelor lui Octavian, Mark Antony a ales să-și pună capăt propriei vieți. Se presupune că Cleopatra a avut aceeași soartă, neputând suporta consecințele bătăliei. Ulterior, Octavian a transformat Egiptul într-o provincie romană și a devenit primul său împărat, adoptând numele de Augustus.
Se știe că mausoleul Cleopatrei a fost situat aproape de un palat în care Octavian locuia în Alexandria, Egipt. După cum spune povestea, Cleopatra și-a scris la revedere într-un bilet de sinucidere , înainte de a-l încredința unui gardian care i-a prezentat-o lui Octavian. La scurt timp după aceea, se pare că și-a prins un aspid – un șarpe veninos – la sânul ei, întâlnindu-și finalul tragic când a fost mușcată de colții veninoși. Această scenă dramatică se desfășoară în fundalul istoric al Alexandriei antice, cimentând pentru totdeauna soarta Cleopatrei ca o figură a intrigii și a durerii.
Dar, este această poveste cu adevărat plauzibilă? Nu pare așa. Paznicul, neștiind conținutul biletului, i-ar fi luat doar câteva minute să parcurgă câteva sute de metri pentru a-l preda lui Octavian și a se întoarce. Cu toate acestea, din punct de vedere medical, experții sugerează că ar fi fost nevoie de câteva ore pentru ca veninul de aspid să-și facă efectul, dacă ar fi fost letal, și să o omoare pe Cleopatra. Mai mult, studiile indică faptul că, în medie, doar cincizeci la sută din veninul de asp este injectat într-o singură mușcătură, sugerând că ea ar fi avut șanse mari de supraviețuire.
O informație care tinde să-i facă pe unii oameni să creadă că moartea Cleopatrei a fost cauzată de sinucidere poate fi găsită în Dosarul Templului. Căci în templu există o sculptură care o înfățișează pe Isis înconjurată de un șarpe. Deoarece Cleopatra era considerată a fi reîncarnarea vie a lui Isis, această sculptură sugerează că moartea ei a fost împletită cu șarpele poveștii legendare a morții.
Teorii despre implicarea lui Octavian în moartea Cleopatrei
O teorie presupune că Octavian a orchestrat uciderea Cleopatrei ca o manevră strategică pentru a-și consolida dominația asupra Imperiului Roman. Cu Octavian guvernând regiunile de vest și Marcu Antoniu supravegheând estul, Octavian a căutat să-și consolideze puterea punând pe Cleopatra un pion în jocul său politic, ceea ce a dus la o declarație de război. Această narațiune sugerează un complot calculat al lui Octavian pentru a o elimina pe Cleopatra și a-și îndeplini ambițiile de a controla întregul imperiu.
Relatările istorice sugerează că Octavian a avut dorința de a o captura și umili pe Cleopatra. Aceste afirmații provin din propriile memorii ale lui Octavian, care ridică întrebări cu privire la fiabilitatea lor. La acea vreme, fiul Cleopatrei, Caesarion, reprezenta o amenințare percepută la adresa intereselor Romei, determinând-o pe Cleopatra să-l trimită în Etiopia pentru siguranța lui cu zile înainte de sosirea lui Octavian în Alexandria. În mod tragic, Caesarion a fost descoperit și ucis de forțele lui Octavian.
Unii savanți sugerează că Octavian a fost cel care și-a trimis gărzile să o ucidă pe Cleopatra după ce i-a ucis fiul, permițându-i să preia controlul asupra imperiului. Într-adevăr, cadavrul Cleopatrei a fost găsit alături de două dintre slujnicele ei, ceea ce sugerează că a fost o c rimă și nu o sinucidere.
Cu toate acestea, studii mai recente au sugerat că Cleopatra a murit din cauza unui cocktail de droguri și nu din cauza mușcăturii de șarpe. Potrivit lui Christoph Schaefer, istoric german și profesor la Universitatea din Trier, „papirusurile antice arată că egiptenii știau despre otrăvuri, iar un papirus spune că Cleopatra le-a testat de fapt”. Schaefer și-a exprimat convingerea că Cleopatra a ales un cocktail otrăvitor format din opiu, aconitum și cucută. Deși o astfel de otravă poate să fi fost administrată și de altcineva și nu de propria ei mână.
Istoricii continuă să dezbată circumstanțele morții Cleopatrei, dar aceasta rămâne învăluită în incertitudine. Având în vedere că au supraviețuit doar relatări anecdotice despre ultimele ei ore, se pare că s-ar putea să nu știm niciodată adevărul. În timp ce mulți au pus la îndoială acuratețea narațiunii acceptate despre dispariția unuia dintre cei mai memorabili lideri din istorie, devine din ce în ce mai dificil să se stabilească definitiv adevărul din spatele dispariției premature a Cleopatrei în urmă cu peste două mii de ani.
