Misterul eșecului Operațiunii Barbarossa, invadarea URSS
4.1 (10)

Misterul eșecului Operațiunii Barbarossa, invadarea URSS

Care au fost greșelile făcute de germani, în condițiile în care invazia a început sub auspicii atât de bune?

Banner WhatsApp Banner WhatsApp

La mai mult de 80 de ani de ani de la atacul german asupra URSS, specialiștii încă dezbat care au fost elementele ce au condus Wehrmacht-ul la un eșec atât de drastic încât să influențeze în cele din urmă soarta întregului război.

22 iunie 1941 în contextul strategico-militar

Surprinzător pentru întreaga opinie publică europeană, la 23 august 1939 Germania și URSS încheie un Pact de Neagresiune. În ciuda diferențelor ireconciliabile de ideologie dintre cele două dictaturi, ambele tabere aveau motivele proprii pentru încheierea acestei înțelegeri.

Stalin era conștient de slăbiciunile URSS și avea nevoie de timp pentru a dezvolta industria de război sovietică, dar și a aduce armata la standarde moderne.

Pe de altă parte, Germania avea nevoie de mână liberă în vest, pentru invazia Țărilor de Jos, dar mai ales a Franței.

Tratatul avea și un protocol adițional secret, care prevedea o împărțire a sferelor de influență între cele două puteri în Europa de est.

Descoperă-ne și altfel !

YouTube Video

Țări precum Polonia, România, statele baltice erau direct afectate de acesta. Ulterior, sovieticii vor profita de invazia germană în Polonia, atacând granița estică și forțând o capitulare timpurie a armatei poloneze.

În 1939 are loc Războiul de Iarnă, sovieticii invadând Finlanda. După numai câteva luni, micuța armata finlandeză a ajuns la capătul puterilor și semna acordul de pace impus, URSS –ul ocupând istmul Karelia.

Misterul eșecului Operațiunii Barbarossa, invadarea URSS

Există dovezi că Hitler a fost puternic influențat de slaba prestație a armatei sovietice în luare deciziei de a ataca URSS .

Într-adevăr, un cumul de lipsă de pregătire a rușilor, slaba dotare logistică, dar și o rezistență finlandeză iesita din comun, au făcut ca pierderile suferite de ruși să fie colosale.

Hitler a considerat că Armata Roșie este un uriaș cu picioare de lut, iar trupele germane, după fulminantele sucese din 1939 și 1940 nu vor avea probleme în a o învinge.

Aliații Germaniei de pe frontul de est
Germanii nu au invadat singuri Rusia sovietică, fiind ajutați de o serie de aliați. Țara care a trimis cele mai multe trupe pe frontul de est a fost România, urmată de Ungaria și Italia.

România era direct interesată de înfrângerea sovieticilor, deoarece fusese nevoită să cedeze Basarabia și nordul Bucovinei în vara anului anterior.

De asemenea, au existat și substanțiale contingente de voluntari, din diverse țări. Amintim aici de voluntarii spanioli, reuniți sub numele Divizia Azul, numeroase unități de voluntari baltici, slovaci, croați, dar și mulți voluntari din Franța, Scandinavia, sau Țările de Jos.

O întârziere cauzată de aventura italienilor în Grecia?

Benito Mussolini a văzut în Grecia o pradă ușoară, considerând că trupele italiene nu vor întâmpina dificultăți majore. Il Duce dorea o victorie rapidă, acesta neconsiderând necesar să-și anunțe aliatul german despre planurile sale.

Italia va lansa invazia asupra Greciei în ultimele zile ale lunii octombrie 1940, folosind ca bază de plecare Albania cucerită deja. Italienii vor avea dificultăți încă din startul campaniei, în numai câteva săptămâni armata greacă reușind nu numai să îi respingă, ba chiar reușește să ocupe o bună parte a sudului Albaniei.

Temându-se de un atac german iminent, Grecia va mobiliza trupe întărind Linia Metaxas, care fusese construită în perioada interbelică pe modelul mai celebrei Linii Maginot franceze.

Geografia Greciei este una predominant muntoasă, fapt ce avantajează apărătorii. Faptul că trupele italiene nu au fost în stare să învingă mai slaba armata greacă l-a făcut pe Hitler să declanșeze Operațiunea Marița (invadarea Greciei).

În Pelopones se afla o puternică forță expediționară britanică, iar atacul asupra URSS a trebuit amânat, deoarece există pericolul ca Aliații să deschidă un al doilea front în Balcani, cum se întâmplase în timpul primului război mondial.

Germania va învinge cu relativă ușurință forțele combinate grecești și britanice, dar asta i-a costat timp. Există voci care susțin că exact ecartul de timp pierdut în Grecia le-a lipsit germanilor pentru a ocupa Moscova.

Practic, au ajuns prea târziu în proximitatea capitalei sovietice. Venise iarna, nu erau pregătiți din punct de vedere logistic, iar asta i-a costat eșecul Operațiunii Typhoon (ocuparea Moscovei).

De precizat este faptul că că unitățile avansate germane ajunseseră la periferia orașului deja, iar căderea Moscovei ar fi fost o lovitură după care rușii și-ar mai fi revenit cu greu.

Numeroși practicanți ai teoriilor istoriei contrafactuale sunt de părere că dacă Planul Barbarossa ar fi fost declanșat o lună mai devreme, sau poate doar câteva săptămâni, Operațiunea Typhoon ar fi reușit, iar Moscova ar fi fost ocupată.

Logistica defectuoasă cauzată de distanțele enorme din Rusia

Misterul eșecului Operațiunii Barbarossa, invadarea URSS

Nu este un secret pentru nimeni faptul că Rusia este o țară imensă. Dar la momentul invaziei din 1941 se adaugă și faptul că rețeaua de drumuri era cvasi inexistentă.

În primele luni ale atacului, progresele făcute de germani au fost uimitoare, Armata Roșie dând impresia că este la un pas de a se destrăma.

Imensele câștiguri teritoriale, pierderile imense provocate inamicului, numărul uriaș de prizonieri luați, toate acestea s-au dovedit insuficiente, deoarece germanii nu reușeau să aprovizioneze corespunzător trupele de prima linie.

Proviziile, muniția, combustibilul necesar nu puteau să fie transportate în timp util. La starea precară a drumurilor se adaugă și faptul că rușii foloseau un alt ecartament al șinelor de tren.

Astfel, absolut tot ceea ce se transporta din Reich spre front, trebuia descărcat la frontieră poloneză și apoi încărcat în vagoane rusești, ceea ce evident cauza pierdere de timp, precum și efort suplimentar.

Pe lângă mai sus menționata stare deplorabilă a drumurilor, sau uneori lipsa completă a lor, s-a adăugat și apariția nefastă a rasputitsei, care a transformat drumurile rusești într-un coșmar logistic pentru mașinăria de război germană.

Ajutorul american venit prin programul de Lend-Lease
În primele luni ale operațiunii Barbarossa trupele germane au înaintat adânc pe teritoriul rusesc, pierderile Armatei Roșii, în oameni și materiale, fiind colosale.

Stalin era conștient de faptul că Rusia nu era pregătită de război, recenta aventură militară dezastruoasă a rușilor când au atacat Finlanda în 1939, fiind vie în memoria dictatorului sovietic. Din punct de vedere al tehnicii de luptă și al echipamentului utilizat, Rusia era din nou în suferință.

Unitățile de blindate erau echipate, în marea majoritate, cu ușoarele tancuri Bt-5, Bt-7 sau T-26. Acestea nu reprezentau o amenințare serioasă pentru Panzerele germane.

La începutul lunii martie 1941, președintele american FD Roosvelt semnează Lend Lease, legea prin care SUA acordă ajutor economic Marii Britanii și Chinei.

Ulterior, efectele acestui act se vor întinde și asupra URSS, spre sfârșitul aceluiași an. Această lege venea în urma doctrinei de nonintervenție, pe care SUA o adoptase în perioada interbelică.

Țara care a beneficiat cel mai mult de ajutor economic a fost Marea Britanie, URSS fiind a treia pe lista consistenței sumelor primite, cu un total de aproape 11 miliarde de dolari, la acea vreme.

Pentru Rusia, ajutorul a fost unul esențial, mai ales în ceea ce înseamnă logistică. Astfel, peste 90% din căile ferate costruite de sovietici în anii celui de-al doilea război mondial au fost făcute cu sprijin american.

Totodată, un număr imens de vehicule, articole de îmbrăcăminte, rații de mâncare, echipamente telefonice au fost furnizate de către americani URSS-ului.

Importanța ajutorului dat de americani rușilor poate fi sesizată și din faptul că însuși Iosif Stalin va recunoaște, în mod deschis, în 1943, în cadrul conferinței de la Teheran semnificația sa.

Misterul eșecului Operațiunii Barbarossa, invadarea URSS

De asemenea, mulți istorici afirmă cu tărie că fără acest sprijin american, colosul sovietic s-ar fi prăbușit în perioada critică de la începutul operațiunii Barbarossa.

Este foarte greu de dat un verdict care să decidă clar care din motivele enumerate mai sus au stat la baza înfrângerii germane, cel mai probabil fiind vorba de un cumul de factori.

Totodată nu trebuie negată abnegatia cu care poporul rus a luptat contra invadatorilor, mai ales după activarea celebrului ordin 227 (n.a. ‘niciun pas înapoi’).

Campania militară a rușilor care a avut un succes fulminant. Povestea contraofensivei care a stat la baza Blitzkriegului german
De astfel, URSS-ul beneficia de un rezervor uman aproape inepuizabil, rușii fiind capabili să înlocuiască cu ușurință imensele pierderi suferite în primele luni de campanie.

Nu trebuie neglijate nici unele erori elementare făcute de generalii germani, erori care i-au costat extrem de scump.

Ar fi putut Germania câștiga războiul din est? Este greu de dat un verdict, având în vedere numărul de variabile care trebuie luate în calcul. Cu siguranță da, dar pentru asta ar fi trebuit ca măcar o parte din elementele de mai sus să nu fi conlucrat în favoarea sovieticilor.

Votează articolul!
[Total: 10 Average: 4.1]
Lasă un comentariu
(Visited 594 times, 1 visits today)