Cum vor fi anvelopele viitorului. Viitorul înseamnă o transformare totală în lumea anvelopelor, acolo unde producători importanți se bat pentru a deține supremația.
Conform specialiștilor, anvelopele viitorului vor avea cel puțin cinci lucruri distincte față de cele clasice, cu ajutorul cărora mașinile rulează în prezent. Și în caz că era curios cât cauciuc din producția totală mondială se folosește la anvelope, ei bine, între 65 % și 70 % din producția totală este folosită ca materie primă pentru producerea anvelopelor de mașini. Cauciucul natural este folosit atare ca polimer sau sub formă de amestec cu cauciucul sintetic.
Funcții pe care ar trebui să le știi despre anvelopele viitorului
1. Anvelopele nu vor mai exploda și nu vor mai rămâne fără presiune întrucât nu vor mai conține niciun pic de aer la interior.
2. Gumele cu care vor fi echipate automobilele din anii ce vor veni vor fi suficient de flexibile astfel încât vor putea absorbi impactul cu eventualele denivelări. Totodată, pe suprafață netedă acestea vor rula perfect.
3. Cauciucurile vor avea, cel probabil, un cip încorporat care va transmite informatii computerului de bord.
4. Anvelopele viitorului vor fi alcătuite din materiale 100% reciclabile și vor avea un termen de garanție de cel puțin 50 de ani.
5. Pentru a reduce zgomotele din automobil, unii producători au echipat deja anvelopele cu un strat „absorbant” asemănător unui burete, în interiorul anvelopei, pentru a reduce zgomotul din habitaclu.
În ceea ce privește anvelopele de iarnă, că tot e sezon, acestea sunt mai vechi decât ai crede. În 1934, în Nokia, Finlanda, Nokian Tyres a inventat prima anvelopă de iarnă din lume: Nokia Kelirengas. Aceasta era o anvelopă pentru camioane. În 1936 apare prima anvelopă de iarnă din lume proiectată special pentru automobile, Hakkapeliitta.
Cât despre invenția propriu-zisă a anvelopelor, Charles Goodyear descoperă întâmplător vulcanizarea, pe care o brevetează în 1844. În 1860, Charles William obține separarea izoprenului. Alte inovații industriale sunt aduse de francezul Gustave Bouchardat în 1880 și de englezul William Tilden în 1884. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, este stimulată producția de cauciuc sintetic pentru înlocuirea cauciucului natural.
