Noduroși și denivelați, pereții tunelului din pasul Donner al Californiei nu seamănă mai deloc cu construcțiile realizate de mașinăriile moderne de astăzi. Și pe bună dreptate, deoarece în anii 1860, echipele de muncitori chinezi au detonat stâncile din granit și au săpat cu propriile mâini, ignorând durerea, 15 linii de-a lungul întregii zone din Sierra Nevada.
Datorită lor, pasagerii au putut parcurge aproape 2.000 de kilometri din Sacramento (California) până în Omaha (Nebraska) în aproape 6 zile, salvând astfel 6 luni întregi de drum. Tot prin sacrificiul muncitorilor a fost complet transformată și națiunea, notează BBC.
Calea ferată a curmat 1.200 de vieți
„A fost nevoie de patru bărbați să țină o țeavă grea din fier pentru a găuri manual granitul. (…) Al cincilea bărbat venea apoi și lovea cu un baros. Ulterior, ei roteau țeava un sfert de tură și loveau din nou – și tot așa. Acesta a fost modul în care se realizau găurile, apoi se introducea praf de pușcă și ei fugeau. Nu existau deloc hidraulice”, a explicat Hsu, director de cercetare la proiectul Stanford dedicat muncitorilor chinezi care au construit rețeaua de linie ferată din America de Nord (Chinese Railroad Workers în North America). Prin proiect, cercetătorii încearcă să aducă mai multă lumină asupra experiențelor prin care au trecut muncitorii.
Acest proces de construcție este pe cât de istovitor, pe atât de anevoios, pentru că muncitorii reușeau să avanseze câțiva centimetri pe zi.
În același timp, proiectul monumental a adus efecte masive pentru Statele Unite ale Americii. Datorită lui, comerțul a înflorit – începând cu anul 1880, pe linia de cale ferată se transportau anual mărfuri în valoare de 50 de milioane de dolari.
Cel mai mare proiect ingineresc al secolului al XIX-lea
Dar, pe de altă parte, au fost provocate și mari daune. Multe păduri au fost de-a dreptul devastate, iar triburile de nativi americani s-au mutat constant din calea „calului din oțel”. Foarte rapid s-a extins astfel influența anglo-europeană de-a lungul țării. Dar rețeaua de linie ferată a mai adus un cost dramatic: aproximativ 1.200 de muncitori chinezi au murit în timpul lucrărilor care au durat 6 ani, iar cei care au supraviețuit au îndurat discriminare și amenințări din partea localnicilor.
De aceea, construcția este o mărturie clară a sacrificiului și sudorii lor, dar reflectă și moștenirea acestora lăsată generațiilor ulterioare.
„A fost cel mai mare proiect ingineresc al secolului al XIX-lea. Și ne gândim că de fapt chinezii au construit liniile de cale ferată care uneau statele”, a spus istoricul Connie Young Yu, strănepoata unui muncitor care a lucrat la acest tunel.
Cum au ajuns chinezii să lucreze la linia de cale ferată din California?
Inițial, nu erau în plan muncitorii chinezi pentru lucrări. Administrația de cale ferată (Central Pacific Railroad – CPRR) și sindicatul de aici au fost cei care s-au ocupat de construcție, conform solicitării Congresului SUA. Însă aceștia nu au reușit să angajeze suficienți bărbați din împrejurimi, iar mulți dintre cei deja recrutați au părăsit slujba pentru una mai bună plătită în mină. Astfel, au fost angajați chinezi – unii dintre ei se aflau deja în California, pentru așa-numita „goană după aur” specifică perioadei, iar apoi mulți au fost aduși din China. Aproximativ 20.000 de chinezi au lucrat aici, însumând aproape 90% din totalul forței de muncă.
Însă astăzi nu există aproape niciun indiciu vizibil care să indice că imigranții din China au reprezentat o prezență majoră în regiune. Chiar și așa, succesul liniei de cale ferată transfrontalieră și repercusiunile dramatice nu ar trebui uitate.
