Tastatura QWERTY a făcut parte din experiența noastră de tastare timp de peste 150 de ani. A fost patentată în 1878 de Christopher Latham Sholes, inventatorul primei mașini de scris practice. În ciuda popularității sale durabile, originea și persistența layout-ului QWERTY sunt încă dezbătute de istoricii și entuziaștii tastaturii.
Călătoria lui Sholes către layout-ul QWERTY a început în 1867, când a creat prima mașină de scris practică, înlocuind modelul mai mare Typographer. Mașina de scris originală avea o dispunere alfabetică cu 28 de taste, care a evoluat în cele din urmă în formatul QWERTY până în 1874.
Mașina de scris Sholes & Glidden Type-Writer, produsă în parteneriat cu Remington, a marcat o etapă importantă în dezvoltarea tastaturii. Cu toate acestea, în 1886, o companie numită Wyckoff, Seamans & Benedict a făcut mici ajustări la designul lui Sholes, ceea ce a dus la apariția formatului QWERTY pe care îl cunoaștem astăzi.
Părerea predominantă este că aranjamentul specific QWERTY urmărea să împiedice blocarea tastelor mașinilor de scris prin separarea perechilor de litere comune. Perechi de taste precum „TH”, „ON”, „AN”, „CH” și „IE” au fost distanțate strategic pentru a minimiza riscul de blocaj.
Cu toate acestea, unii cercetători contestă această teorie și propun că aspectul QWERTY a apărut din greșeală în timpul eforturilor de a face dactilografierea mai rapidă și mai eficientă pentru traducătorii de cod Morse.
Conform acestei teorii, amplasarea literelor a fost concepută pentru a reflecta similitudinile codului Morse, facilitând tastarea mai rapidă pentru cei care traduc mesaje în cod Morse. De-a lungul anilor, au fost propuse alternative la dispunerea QWERTY. Un exemplu notabil este tastatura Dvorak, introdusă de August Dvorak în anii 1930.
Această dispunere avea ca scop creșterea vitezei de tastare prin rearanjarea literelor pentru a obține o distribuție mai eficientă a sarcinii de lucru între mâini. Cu toate acestea, adoptarea pe scară largă a tastaturii Dvorak s-a confruntat cu dificultăți din cauza utilizării înrădăcinate a tastaturii QWERTY.
O altă alternativă, numită Colemak, pretinde că îmbunătățește atât QWERTY, cât și Dvorak. În vremuri mai recente, cercetătorii de la Universitatea St Andrews au dezvoltat în 2013 layout-ul KALQ, optimizat pentru utilizarea cu degetul mare pe ecrane tactile.
Deși KALQ pretinde că oferă viteze de tastare mai rapide pe tablete, nu a câștigat o tracțiune semnificativă pentru a contesta dominația QWERTY pe tastaturile fizice ale computerelor. Pe măsură ce tehnologia continuă să avanseze, este probabil ca peisajul tastaturilor să evolueze în continuare.
În ciuda inovațiilor oferite de alternative precum Dvorak, Colemak și KALQ, adoptarea pe scară largă a acestor layout-uri rămâne împiedicată de familiaritatea înrădăcinată a oamenilor cu QWERTY.
În timp ce viitorul designului tastaturii rezervă potențiale surprize, deocamdată, configurația QWERTY continuă să își mențină statutul de legendă în dactilografiere.
