Oamenii de știință au reușit ceva neașteptat: au readus la viață un copac vechi de 1.000 de ani dintr-o sămânță găsită în deșertul Iudeei, în Israel. Poreclit „Șeba”, acest copac ar putea aparține unei filiații dispărute și ar putea fi sursa unui extract medicinal misterios menționat în Biblie.
Sămânța de la originea acestei reînvieri a plantelor a fost descoperită într-o peșteră din deșertul Iudeii la sfârșitul anilor 1980, în timpul săpăturilor arheologice. Cu toate acestea, cercetătorilor au avut nevoie de aproape paisprezece ani pentru a o germina cu succes. După zeci de ani de încercări eșuate, copacul numit „Șeba” ajunge acum la o înălțime de aproximativ trei metri. Rezultatul a fost prezentat într-un articol publicat în Communications Biology.
Această sămânță străveche a fost datată folosind analiza carbon-14 care a arătat că datează dintr-o perioadă cuprinsă între 993 și 1202 d.Hr. Sămânța a aparținut probabil unei populații de copaci dispărute care au prosperat anterior în sudul Levantului, denumită în prezent. „Orientul Apropiat”.
Prin analize ADN și chimice, oamenii de știință au stabilit că „Șeba” aparține genului Commiphora, o familie de plante cunoscute pentru producerea de rășini parfumate, cum ar fi smirna. Acest gen include aproximativ 200 de specii de plante, întâlnite în principal în Africa, Madagascar și Peninsula Arabică.
Specia exactă căreia îi aparține „Șeba” rămâne incertă, deoarece copacul nu a înflorit încă, împiedicând cercetătorii să colecteze materialul de reproducere necesar pentru o identificare mai precisă. Analiza ADN-ului a arătat, de asemenea, că „Șeba” este strâns legată de trei specii de Commiphora găsite în sudul Africii, dar este mai puțin strâns legată de speciile producătoare de rășini parfumate, cum ar fi Commiphora gileadensis, pe care unii cercetători le identifică drept sursa istorică a faimosului „balsam de Iudee”.
Acest balsam, foarte popular în Antichitate, era folosit atât ca parfum, cât și ca tămâie. Cu toate acestea, absența compușilor aromatici din „Șeba” i-a determinat pe oamenii de știință să excludă ipoteza inițială conform căreia acest copac ar fi sursa „balsamului iudaic”.
Deși „Șeba” nu pare să fie originea faimosului balsam iudaic, are totuși proprietăți medicinale interesante. Analiza chimică a frunzelor și a rășinii arborelui a relevat prezența triterpenoidelor pentaciclice, compuși biologic activi cunoscuți pentru proprietățile lor antiinflamatorii și anticancerigene.
În plus, frunzele și tulpinile de „Șeba” sunt bogate în scualen, o substanță naturală cu proprietăți antioxidante și benefice pentru piele. Din aceste motive, „Șeba” ar putea avea și o legătură istorică importantă cu textele religioase.
Potrivit cercetătorilor, acest copac ar putea fi într-adevăr legat de „tsori” menționat în Biblie. Este o rășină prețioasă folosită pentru proprietățile sale medicinale și menționată în cărți precum Geneza, Ieremia și Ezechiel.
Tradus în română ca „balsam”, tsori a fost asociat cu proprietăți vindecătoare, dar originea sa exactă a rămas un mister timp de secole. În Biblie, știm pur și simplu că tsori este legat în mod specific de regiunea Galaad, care este situată la est de râul Iordan.