Cel mai mare oraş din India şi capitala statului Bengalul de vest, Calcutta, a fost întemeiată în 1690 de Compania Britanică a Indiilor de Est ca un oraş comercial şi după câteva secole şi-a câştigat o tristă notorietate de loc al sărăciei, bolilor, al unei aglomeraţii îngrozitoare şi cu condiţii de viaţă insalubre. Calcutta este cunoscută şi pentru că a fost locul de origine al Maicii Teresa.
Astăzi, Calcutta este o destinaţie turistică, lăudându-se cu multe locuri cunoscute în întreaga lume.
Calcutta anului 1864 era un loc complet diferit. Deşi se afla sub control britanic, oraşul era extrem de sărac, şi catastrofe precum cea reprezentată de ciclonul din 5 octombrie 1864 nu făceau decât să mărească şi mai mult nenorocirea. Mulţi dintre indienii nativi locuiau în colibe şubrede, în timp ce coloniştii britanici şi familiile lor beneficiau de locuinţe mai bine construite, mai spaţioase, deservite cel mai adesea de localnici. Ciclonul care a lovit Calcutta în ziua de 5 octombrie s-a dovedit imparţial. Furtuna a fost atât de puternică încât, pe lângă miile de colibe luate pe sus de rafale, au fost smulse şi acoperişurile caselor solide ale englezilor, înseşi clădirile fiind grav avariate de valurile uriaşe şi de vântul care avea puterea şi viteza unui taifun.
Ciclonul s-a format în Golful Bengal, a pătruns pe valea fluviului Hooghly şi a lovit apoi direct în Calcutta şi în portul aglomerat al acesteia. În portul Calcutta erau ancorate la vremea aceea aproximativ 300 de vase şi toate au fost distruse şi scufundate, împreună cu echipajele şi marfa aflată la bord.
Un val înalt de 15 metri
Vântul provocat de ciclon a creat un val cu o înălţime de aproximativ 15 metri pe care locuitorii Calcuttei l-au văzut cum se apropie de oraş. Acest val a scufundat practic Calcutta, înecând peste 50 000 de oameni. Nu aveai unde să fugi şi nu aveai cum să-ţi salvezi viaţa sau bunurile. Ciclonul era o forţă în stare să exploateze configuraţia geografică a Golfului Bengal pentru a prinde puteri noi, folosind apele Golfului Bengal ca o armă de distrugere.
Ciclonul a pus stăpânire pe golf o zi întreagă, după care a ajuns la Calcutta, la ora 10, în dimineaţa zilei de 15 octombrie, probabil în cel mai nepotrivit moment cu putinţă. Era timpul fluxului, ceea ce făcea ca valul ucigaş să fie încă şi mai înalt şi să ajungă mult mai departe.
Încă 30.000 de oameni au murit din cauza bolilor
Dar distrugerile nu au încetat o dată cu potolirea furtunii, când vântul s-a liniştit şi apele s-au retras. Pe lângă catastrofa generală deosebit de periculoasă pentru sănătatea publică reprezentată de cele 50 000 de cadavre, întreaga rezervă de apă a oraşului fusese distrusă. Rezervoarele fuseseră contaminate cu fel de fel de efluvii, inclusiv cadavre umane şi dejecţii, iar paraziţii care află imediat unde se găsesc morţii au apărut de îndată pentru a răspândi bolile şi moartea. În numai câteva săptămâni au mai murit încă 30 000 de locuitori ai Calcuttei din cauza diferitelor boli transmise prin apa infectată, respectiv tifosul şi holera, precum şi alte boli ca pneumonia, enterita, gripa, malaria, febra galbenă.
Pe lângă răspândirea bolilor în toată India şi dincolo de hotarele acesteia, ciclonul din 1864 a atacat cu o precizie aproape chirurgicală oraşul Calcutta. Înregistrările vremii arată că la ora 10 dimineaţa, când furtuna cufunda Calcutta sub ape, oraşul Contai, aflat la mică distanţă de Calcutta, a rămas absolut neatins. Ţinta furtunii a reprezentat-o Calcutta, şi aici distrugerea a fost completă. Un desen din 1864 publicat în revista Illustrated London News după furtună redă o imagine tristă a portului oraşului: catarge de corăbii ies din apă ca nişte beţe de chibrit dintr-o cutie; clădirile sunt făcute una cu pământul, iar ţărmul este acoperit de resturi pe o distanţă de câţiva kilometri.